O cale deschisă spre tineri

Acest proiect curajos, atât pentru organizatori, cât și pentru comunitatea locală, a însemnat în primul rând căutarea și trierea a 16 oameni interesați de instruirea de și cu oamenii, cu diverse pregătiri profesionale și încântați să se implice activ în lumea tinerilor, dar și să împartă momente de satisfacție și bucurie reciprocă în cadrul acestei activități.

Pentru mine personal  a fost de la început o provocare și o cale ce s-a deschis spre tineri și spre interacțiunea mai lejeră și directă cu viața lor, dincolo de mediul formal. Astfel, dorința mea de a oferi ceva din educația și pregătirea mea, de a împărtăși din experiența avută în alte domenii, dar și de a mă deschide și expune la experiențele noi și ceea ce presupune non-formalul, s-a împletit cu așteptările legate de experiența diversificată a altor profesioniști  sau chiar a tinerilor cu care am interacționat.

Am găsit aici pârghii spre a educa și a învăța activ și altfel, fără stigmatul performanței și calificativelor proaste și prin metode inovative și creative. Am reusit să ,,merg” eu spre ei și să îi ascult liber, să pot oferi sprijin sau înțelegere și empatie acolo unde au fost cerute, să încerc să liniștesc mintea și sufletul în momentele de impulsivitate  sau  indoielnice ale existenței lor.

Cea mai frumoasă parte a fost, însă, o prietenie și o colaborare cu mulți tineri talentați și dornici să își ocupe timpul frumos și să simtă că fac o diferență în viața lor în primul rand, recompensați doar de rezultate altrusite și de plăcerea utilității și a prezenței active la mediul și comunitatea din  care fac parte. De aceea cred că recunoașterea și responabilizarea lor ar trebui accentuată și extrapolată și în comunitate, școală și familie.

Există ceva frumos și cald în nesiguranța și nestatornicia lor la o anumită vârstă, dar și dorința de scop, perfecționare și de a oferi aceste valori înapoi celor cu care trăiesc. De asemenea, este minunat și surprinzător ceva în descoperirea talentelor lor, informarea și ghidarea lor înspre ceea ce pot deveni în viitor, prin manifestrea acestor înzestrări în cadrul unor activități în care se pot implica liberi sau ca și simpli beneficiari ai facilitatorilor, printre care am avut oportunitatea să mă aflu.

O altă dorință personală ar fi găsirea căilor de comunicare funcționale și mai directe și empatice între generații, între tineri și maturii activi și investiți deja cu abiliăți și funcții în societate, astfel încât viitorul nostru să fie unul mai democratic, mai dezvoltat și mai stabiil prin investiția noastră în tinerii ce ne urmează. Pregătirea lor emoțională, profesională și statornicia în viața de adulți este o datorie a noastră și putem face asta doar manifestând înțelegere, oferind încrederea și respectul pe care îl aștepatăm la rândul nostru.

Radu Pomohaci, Lucrator de tineret